canonique

canonique, adj.


canonic canoniclic/canoneclic gesettendlicprēostlic > a.m. priestly ♦ regollic/regellic riht/ryht/reht > a.m. right, got. raihts, v.n. réttr, v.h.a. reht > all.m. recht, v.s. reht, v.fr. riucht ♦ rihtgeset. heure canonique cirictīd (f. i) ♦ dōmlic tīd (f. i) ♦ sealmsang (m. a), v.h.a. salmsang ♦ tīd/tȳd (f. i) > a.m. tide, v.n. tið (f. i), v.h.a. zīt (f. i et nt. a) > all.m. Zeit, v.s. tīd, v.fr. tīd ♦ tīdsang (m. a) ♦ þēnung/þegnung/þegning (f. ō). heure canonique annoncée par une sonnerie de cloches belltīd (f. i).