ouvrage

ouvrage, n.


1. (travail réalisé) geswinc (nt. i) ♦ (ge)we(o)rc (nt. a) > a.m. work, got. gawaurki (nt. ja), v.n. verk, v.h.a. (gi)werc (nt. a) > all.m. Werk, v.s. giwerk, v.fr. werk ♦ gewyrce (nt.) ♦ handgesceaft (f. i) ♦ handgeweorc > a.m. handiwork, v.h.a. hantwerch > all.m. Handwerk {nt. a}. ouvrage brodé feþergeweorc (nt. a). ouvrage ciselé/gravé/sculpté græftgeweorc (nt. a). ouvrage splendide hēah(ge)weorc (nt. a) ♦ orþanc (m. a), v.h.a. urdank ♦ þrȳþweorc (nt. a).


2.
(oeuvre écrite) (ge)diht (nt.) ♦ geset(e)nes/gesætnes (f. jō) ♦ gewrit/gewreot (nt. a).


3. (construction)
ouvrage à claire-voie watel/watol/watul (m.) > a.m. wattle. ouvrage avancé de défense foreburh (f. th. rac.) ♦ forew(e)all (m. a) ♦ pearroc/per(r)uc, v.h.a. pferrih/pfarrih. ouvrage en bois trēowgeweorc (nt. a).