prêtre

prêtre, n.


1. ǣweweard (m. a) ♦ ciricend (m. nd) ♦ ciricþingere/cyr(i)cþingere (m. ja) ♦ clǣnsere (m. ja) ♦ cleric/cler(e)c/cliroc (m.) > a.m. clerk ♦ clericmann (m. th. rac.) ♦ gehādoda prēost (m. a) > a.m. priest, v.n. prestr (m.), v.h.a. priast/prēst, prēster > all.m. Priester, v.fr. prēstere ♦ sācerd/sǣcerd (m. a) ♦ þingere (m. ja), v.fr. thingere. (serviteur de Dieu) godes þegn (m. a) ♦ godes þēow (m. wa). de prêtre sācerdlic. collègue prêtre efenmæsseprēost (m. a) ♦ efensacerd (m. a). groupe de prêtres prēosthēap (m. a). qui sied à un prêtre sācerdgerisne. sans prêtre hi(e)rdelēas/hyrdelēas.


2.
prêtre affecté à une tâche pour la semaine wucþegn/wicþegen (m. a). prêtre d’une cathédrale mynsterprēost (m. a). prêtre d’une église ciricþegn/ciricþēn/cyr(i)cþēn (m. a). prêtre de village tūnprēost (m. a). prêtre païen dyrnmaga (m. an) ♦ herigweard/heargweard (m. a) ♦ sācerd ←. prêtre officiant hīr(e)dprēost (m. a) ♦ mæsseprēost (m. a) ♦ mæssere (m. ja) ♦ mæsseþeg(e)n (m. a) ♦ prēost ← ♦ wēofodþegn/wīgbedþegn/wēofodþēn/wīgbedþēn (m. a). fonction de prêtre officiant mæsseprēosthād (m. a et u). prêtre voisin nēahfæder (m. r).


3.
grand prêtre (CHRÉTIEN) bisc(e)op/biscep (m. a) > a.m. bishop, v.n. biskup (m.), v.h.a. biscof (m. a) > all.m. Bischof, v.s. biskop, v.fr. biskop ♦ bisceopealdor/bisceopealder (m. a) ♦ e(a)ldormann/ealdurmann (m. th. rac.) > a.m. alderman ♦ ealdorsācerd (m. a) ♦ forebisceop (m. a) ♦ hēafodbisceop (m. a) ♦ hēahbisceop (m. a) ♦ hēahsācerd (m. a) ♦ hlāford/hlāfard/hlāfurd (m. a) > a.m. lord. (NON CHRÉTIEN) bisc(e)op ← ♦ ealdorbisc(e)op (m. a) ♦ hēahbisceop (m. a).